Atenția la detalii, securitatea informațiilor personale, previziunea realistă a posibilităților financiare și comunicarea cu creditorul, sunt factori cheie în etapa încheierii contractului și rambursării datoriei. Iată câteva greșeli realizate de clienți în etapa încheierii contractului:

1. Își măresc în mod artificial venitul, prezentând documente din care rezultă o situație financiară mai bună decât cea reală, în vederea obținerii unui împrumut mai mare, căzând astfel în propria capcană și riscând ca, mai devreme sau mai târziu, să fie în situația de a nu mai putea să plătească ratele lunare.

2. Nu citesc contractul de credit înainte de obținerea împrumutului, ci încearcă abia în momentul în care nu mai fac față plătii ratelor să descopere clauze abuzive în contract, ca motiv pentru neplata datoriei la data scadentă sau cu speranța de a obține scăderea ratei;

3. Obțin un împrumut pentru alt beneficiar real, de exemplu pentru o rudă sau un prieten, asumându-și astfel contractual obligațiile de plată față de creditor, dar având convingerea că beneficiarul real va plăti ratele la timp în locul lor, conform înțelegerii verbale cu acesta. În practică, se ivește deseori situația ca beneficiarul să nu își țină promisiunile de a plăti, ba, mai mult, să nu mai poată fi nici măcar contactat. Acest tip de beneficiari reali nu pot fi obligați să plătească ratele creditorului, întrucât nu sunt părți în contractele de credit; astfel, chiar și în cazul obținerii unei hotărâri judecătorești prin care persoana care a obținut împrumutul dovedește că altcineva a fost beneficiarul real, datoria fata de creditor trebuie rambursată în continuare de către persoana care a încheiat contractul de credit, nu de către beneficiarul real;

4. Obțin un împrumut prin prezentarea de documente false despre situația de la locul de muncă, când de fapt nu lucrează efectiv într-o societate, dar încheie un contract de muncă doar cu scopul de a-l prezenta creditorului pentru obținerea unui împrumut. Ulterior, încetează contractul de muncă, împarte banii cu reprezentantul angajatorului, dar rămâne îndatorat față de creditor și riscă să fie condamnat pentru fraudă, să răspundă față de creditor pentru întregul prejudiciu și să fie executat silit;

5. Nu încheie o asigurare pentru protecția financiară în cazul deteriorării acesteia prin pierderea totală sau diminuarea venitului persoanei cu datorii, în caz de incapacitate temporară de muncă, ori pierdere totală și permanentă a capacității de muncă;

6. Nu își protejează datele personale, care pot fi folosite în mod fraudulos de altcineva pentru a obține un împrumut pe alt nume, iar ulterior, când primesc o notificare de la creditor privind datoria creată prin fals de identitate, nu sesizează organele de cercetare penală pentru ca persoanele vinovate de comiterea infracțiunii și care au fost beneficiarii reali ai împrumutului să fie identificate și să acopere prejudiciul produs creditorului;

7. Nu informează creditorul despre schimbarea adresei de reședință sau a locului de muncă, sau evită comunicarea cu creditorul, pierzând astfel posibilitatea de a fi informați în timp util despre suma datorată, sau despre anumite oportunități, cum ar fi aceea de a stabili un acord de plată în rate mai mici, corespunzătoare cu posibilitățile lor financiare actuale.

Articol redactat de Gănțoi Claudiu – Avocat Partener în cadrul GĂNȚOI, FURCULIȚA ȘI ASOCIAȚII și publicat pe www.Wall-Street.ro, secțiunea Legal Business